Cristian Parvulescu: «Nu e timp pentru un alt proiect si nici nu e cazul»

Credeti ca vom avea vot uninominal in 2008, fie la locale, fie la parlamentare?
La locale, exista doar o singura sansa - sa se adauge un nou vot de tip uninominal, majoritar – este vorba despre alegerea presedintelui Consiliului Judetean (CJ). Pentru alegerea consilierilor locali si judeteni, nu exista nici o sansa sa se mai modifice ceva. Alegerile vor avea loc in luna iunie – pe 1 sau pe 8 iunie, sunt doua date foarte posibile. In sase luni de zile este imposibil sa se modifice sistemul electoral. Poate data viitoare, mai ales ca probabil pana in 2012 va urma si o reforma administrativa.

Adica presedintii de CJ ar putea fi alesi uninominal doar prin intermediul proiectului Guvernului.
Da, este propunerea Partidului Social Democrat. Ea nu face parte din proiectul negociat de Asociatia Pro Democratia (APD) cu partidele politice. Este o varianta de sistem majoritar intr-un tur. Altfel spus, candidatul care obtine cele mai multe voturi, chiar daca nu obtine jumatate plus
unu, devine presedintele CJ. Acest sistem avantajeaza net PSD-ul, care in momentul de fata are cei mai multi
presedinti de CJ si numai notorietatea lor este suficienta ca sa le aduca cateva procente in plus. Practic, PSD pleaca de pe pole-position in aceasta confruntare. Or, presedintele CJ nu este un personaj oarecare, el are o forta extraordinara, nu doar in repartizarea resurselor financiare ale judetului, dar chiar si in ceea ce priveste mobilizarea electoratului. Eu presupun ca domnul Dragnea, presedintele CJ Teleorman, este autorul acestui amendament.

Pentru parlamentare?
Doar in masura in care proiectul de lege pe care Guvernul si-a asumat raspunderea va fi promulgat – deci va trece de modificarile celor doua articole considerate neconstitutionale, prin adoptarea de catre Parlament sau prin ordonanta de urgenta. Altfel, sansele de reforma electorala pentru viitoarele alegeri parlamentare sunt foarte mici.
Totul depinde de restabilirea unui minim consens politic. Pentru ca atat referendumul, cat si confruntarea de dupa referendum legata de reforma electorala au pus intre paranteze consensul realizat intre martie si octombrie 2007. Am remarcat ca PSD, PNL, PC si UDMR au disponibilitatea de a reface consensul si cele patru partide ar fi suficiente pentru a promova legea. In schimb, Partidul Democrat a optat clar pentru sustinerea variantei de sistem propuse de presedinte, chiar daca acest partid a fost unul dintre cei mai seriosi parteneri
in perioada negocierilor. Presedintele Traian Basescu a sustinut ca responsabilitatea pentru articolele considerate ca fiind neconstitutionale in interpretarea Curtii Constitutionale ar apartine APD si mie personal. Trebuie sa spunem ca aceste articole au rezultat din negocieri
. Articolul 29, care contine lista de rezerva nationala, a fost sustinut de catre PD. Am cerut sustinere politica tuturor reprezentantilor partidelor si am discutat special despre acest articol, pentru ca riscul unei obiectii de neconstitutionalitate a existat. S-au discutat si etapele in care acest articol va fi pus in aplicare si va fi dovedit ca fiind in acord cu Constitutia. De aceea, cred ca argumentul prezidential si interpretarea oferita de juristii presedintelui au fost in afara cadrului pe care noi l-am discutat, a fost una care a incercat sa demonstreze intre etapa promulgarii si etapa elaborarii normelor de aplicare, ca acest articol ar fi neconstitutional. Interpretarea Curtii a fost legata doar de una dintre ipoteze si nu a luat in calcul ansamblul, dar este o interpretare valida, adica nu contest solutia Curtii. Cred ca putea sa fie si alta solutie si cred ca au contat doua tipuri de argumente in decizia Curtii Constitutionale – atat de natura politica, cat si de natura subiectiva. Au contat foarte mult argumentele de natura subiectiva – altfel spus, pozitia personala a unora dintre membrii Curtii a fost determinanta din punctul asta de vedere.

Consensul dintre cele patru partide ar putea duce la amendarea celor doua articole contestate sau la crearea unui alt proiect?
Nu e timp pentru un alt proiect si nici nu e cazul. ~sta e un proiect discutat. Proiectele asa-zis alternative au fost incropite pe moment. La referendum nu a fost un proiect, a fost o intrebare.
Desi se vorbeste despre „cel mai bun uninominal“ – discutie care mi se pare inadecvata, in realitate, problema se pune in legatura cu viitorul democratiei romanesti. Vom merge pe o varianta majoritarista, in care cei care castiga majoritati fabricate, care le dubleaza numarul de mandate, vor impune fara nici o discutie, fara nici o negociere pozitia lor, sau vom merge pe o democratie consensuala. Europa este caracterizata printr-o democratie consensuala. Chiar si Franta este o democratie consensuala, unde functioneaza acest sistem electoral, pentru ca exista alte elemente institutionale care contribuie la formarea consensului.
Or, in Romania, riscul unei tiranii a majoritatii este real. Daca nu exista consens, atunci s-ar putea ca acest conflict politic sa se prelungeasca la infinit, sa se mute in strada, sa creeze accente violente.

Presedintele nu accepta alte viziuni

De ce credeti ca v-a atacat seful statului?
Din doua sau trei motive – pe de o parte dintr-o neintelegere a variantelor principiale care se aflau in competitie. Pe de alta parte, pentru ca presedintele, se pare, nu accepta sa existe si alte viziuni decat a sa. Este ceea ce eu numesc majoritarism - ideea ca, avand o majoritate, ai in mod obligatoriu dreptate pentru ca de partea ta atarna greutatea celor care au votat. Or, eu cred ca intr-o democratie toti sunt egali, inclusiv cei care intr-un moment conjunctural sau altul fac parte dintr-o minoritate. Al doilea motiv cred ca a fost gresit sfatuit de catre consilieri in ceea ce priveste aceasta controversa, cred ca acestia au reusit sa accentueze anumite tendinte ale presedintelui. Nu in ultimul rand, cred ca presedintele a vrut sa dea un exemplu altora. Cred ca referindu-se la mine, nu la APD, a vrut sa dea un exemplu si sa avertizeze ca cei care se vor situa pe pozitii divergente risca o confruntare directa cu Domnia-Sa. Este dreptul societatii civile de a spune propria pozitie, pentru ca nu exista adevaruri unice. Asta este ceea ce mi se pare foarte grav acum – noi suntem intr-o Europa care e diversa, dar in Romania vorbim despre adevaruri unice, care sunt detinute de o persoana sau de un grup de persoane care au avut acces la „Idee“.

«Fara consens, nu se poate vorbi de politica»

Are presedintele o problema cu societatea civila?
In general, politicienii au o problema cu societatea civila. Atunci cand societatea civila isi urmareste obiectivele cu consecventa si nu face rabat in fata puterii politice, atunci intra in mod normal in contradictie cu detinatorii puterii. Regula spune insa ca, neconcurand la pozitiii de putere, societatea civila trebuie protejata. Or, tocmai asta nu s-a intamplat. In anticiparea acestui atac, un zvon a fost lansat - si anume ca as fi candidat pentru pozitia de ministru al justitiei. Un zvon fara nici o baza, si nu exista nici un argument pentru asta. Nu pot decat sa ma intreb de ce aceasta zvonistica - nu cumva pregatea acest atac prezidential, care trebuia sa demonstreze ca exista o filiatie, o legatura intre APD si Guvern – pentru ca presedintele spunea cu o saptamana inaintea atacului ca exista o „cardasie“, adica o relatie de apropiere. Or, colaborarea spre exemplu cu Mihai Voicu a inceput in 2003, cand a facut parte din echipa tehnica
a PNL-ului, cu care APD a inceput negocierile – dupa ce a discutat cu toate partidele, inclusiv cu partidul domnului Basescu, pe vremea aceea se numea PD, daca mi-aduc aminte bine, si era socialist. Singurul partid care a acceptat sa preia proiectul nostru a fost PNL. Domnul Stolojan a fost, la acel moment, un sustinator al acestui proiect, impotriva altor colegi din partidul sau – unii dintre ei foarte importanti astazi in ierarhia PNL. E o colaborare veche, la care s-a adaugat si domnul Valentin Iliescu de la PD, apoi Cristian Diaconescu si Victor Ponta de la PSD – deci nu e vorba nici pe departe de o cardasie, ci este vorba despre o viziune consensuala a politicii. Fara consens, din care toate partile au de castigat, nu se poate vorbi de politica. Or, aici mi se pare mie ca este o problema de intelegere pentru unii dintre consilierii presedintelui, care incearca sa-i sustina aceasta varianta majoritarista - o varianta in care lucrurile trebuie transate clar, adica ori esti de partea mea, ori esti impotriva mea – a treia posibilitate nu exista.

Membrii societatii civile care devin parlamentari, consilieri prezidentiali sau ministri mai au credibilitate ca exponenti ai societatii civile, dupa ce se retrag, sau in timpul mandatului?
Acestia gresesc din punctul meu de vedere. Daca ne referim strict la Romania, se pare ca da, isi mentin credibilitatea in numeroase cazuri, desi optiunea lor odata luata pentru pozitia de consilier devine o optiune politica. Avem exemplul doamnei Weber, care a fost la Cotroceni si a devenit europarlamentar pe listele PNL, avem exemplul Monicai Macovei. Eu cred ca aici lucrurile trebuie diferentiate foarte clar. Societatea civila nu este in contradictie cu societatea politica. Numai ca societatea civila este garantul ca drepturile naturale
– proprietate, libertate, dreptul la viata etc. - sunt protejate. Societatea politica, odata ce ajunge sa detina controlul puterii, nu mai ofera nici un fel de garantie, iar separatia puterilor in stat nu functioneaza fara societatea civila.